Albul pescăruşilor îmbracă vântul
cu valuri ciupite de ploaie,
cu suflete de bărci rătăcite,
cu visuri de peşti seculari,
cu sentimente înecate la mal.
Cerul îşi vindecă rănile-n mare
şi spală păcate cu delfini credincioşi
în oglinda furtunilor nenăscute.
Prin ochii crescuţi de alge cu cântec
se piaptănă luna
cu resturi de raze-ncolţite
şi umbre nebune ciufulite de somn.
O mână de nor înfiptă de stele
în zodia apei ciugulită de aripi
mă prelinge răsfirat de ciocuri
pe podeaua mării născută din mine
întors acasă mai viu.