Decojit de trăsături
își privea viitorul în oglindă.
Neputința voirii
ardea castele dorite
și talanți hăruiți.
Priveliștea distrugerii de sine
mocnea lașități
și dospea zâmbete preconcepute.
Trăindu-se fără vlagă
își amurgea răsăritul.
Sunt oameni
care-și dăruiesc plăcere,
pustiindu-se.