Spre marginile întregului de care aparţin
mă-nghesuie suflete despletite
de viaţă afumată cu timp.
Miezul sunt eu,
părticica ce erupe lumină cântată
de soldaţii creaţi din coasta pământului.
Nu ard flăcări divine pe rug,
nu provoc purificare-n abisuri,
nu cresc cuvinte sfinţite-n ghioc.
Doar cutremur biserici turnate în oameni.