Un sine comun

O ţigară de foi şi de jumătăţi de gânduri,
pierdută printre iubiri abia începute,
nu mai credea în viaţa de apoi.

O bântuia gândul morţii,
dar printr-un sine comun.

Uitată de poeţi idolatri
şi de pahare nepline vreodată,
la marginea dintre a fost şi voi fi,
un este totalitar a durut.

Lasă un răspuns