M-am îngropat în cuvintele în care am fost fericit
pentru a mă regăsi bătrân;
aşa cum nu voi fi niciodată.
Dacă exist,
acolo voi putea fi cuprins:
în zgârieturile din palmele extazului,
în fornăielile sorbite de ziduri,
în urletele aşezate pe cer.
Calea spre mine este luminată cu durere;
spre înapoi mă duc înainte
cu alaiul de zâmbete arse de umbre pe mare.