O abordare greşită a vieţii este să îţi faci planuri. Ele te vor duce numai la dezamăgiri, regrete şi neîmpliniri pentru că este imposibil să se împlinească întocmai. Cu cât te încăpăţânezi mai tare să le pui în practică, cu atât mai rău îţi vei rupe gâtul când îţi vei da seama că nu le poţi realiza. Era şi o vorbă de duh interesantă pe această temă: Dumnezeu râde când aude planurile noastre.
Cei care îşi fac planuri nu trăiesc clipa, ci în viitor făcându-şi iluzii deşarte. Important este momentul, numai aşa poţi spune că ai trăit. Ceea ce ne aşteaptă în viitor nu avem posibilitatea de a afla şi nici nu e bine să ştim pentru că acesta este farmecul vieţii: să trăieşti intens prezentul, iar viitorul să fie o surpriză.
De aceea nu mă interesează horoscopul, ghicitoarele şi prezicătorii, planurile de viitor ş.a.m.d. Încerc doar să nu am aşteptări şi să iau ceea ce mi se întâmplă ca pe o bucurie sau ca pe o etapă în evoluţie. În felul acesta viaţa devine interesantă, plină şi surprinzătoare. Adică are farmec şi gust şi merită trăită. Băi nene, cică viaţa este frumoasă şi merită trăită!
Cei care îşi fac planuri nu trăiesc clipa, ci în viitor făcându-şi iluzii deşarte. Important este momentul, numai aşa poţi spune că ai trăit. Ceea ce ne aşteaptă în viitor nu avem posibilitatea de a afla şi nici nu e bine să ştim pentru că acesta este farmecul vieţii: să trăieşti intens prezentul, iar viitorul să fie o surpriză.
De aceea nu mă interesează horoscopul, ghicitoarele şi prezicătorii, planurile de viitor ş.a.m.d. Încerc doar să nu am aşteptări şi să iau ceea ce mi se întâmplă ca pe o bucurie sau ca pe o etapă în evoluţie. În felul acesta viaţa devine interesantă, plină şi surprinzătoare. Adică are farmec şi gust şi merită trăită. Băi nene, cică viaţa este frumoasă şi merită trăită!
Odata am raspuns ca nu am asteptari la una dintre intrebarile unui interviu. Am incercat sa le explic cum si-n ce fel (pentru ca si eu privesc la fel problema, cum ai prezentat-o si tu) iar oamenii s-au uitat la mine ca la felul 14. Asta cred ca a fost motivul decisiv dar nu imi pare rau.
bravo ţie! oamenii cu principii sănătoase puternice sunt foarte puţini, iar cei care îi apreciază sunt şi mai puţini.
Teoria suna foarte bine…si iti dau dreptate. Cu cat faci mai putine planuri cu atat esti mai fericit. Problema vine atunci cand nefacandu-ti macar un plan general, unul doar creionat cu linii fine, cred ca ajungi la plafonare…la un „asa a fost sa fie”…