Rugina înfloreşte singurătate
şi lăcrimează oameni cu suflet mort
pe clapele de pian ale oraşului,
pe corul durerilor părăsite,
pe flori uscate cu săruturi,
pe priviri aruncate pe fuste-nflorate,
pe ciucuri de inocenţă blamată,
pe frunţi de idealuri neatinse,
pe rugăciuni păgâne depuse la bancă,
pe roiuri de cuvinte interzise.