Astăzi este ziua mondială a libertăţii presei. Cei care ghidonează aşa cum vor presa din ţara noastră, probabil că se bucură că anul acesta s-a nimerit ca ea să fie sărbătorită într-o duminică. În felul acesta ea va trece fără a fi băgată în seamă prea tare sau poate chiar fără a se ştii despre existenţa ei. Pentru că, dacă ar fi începută o polemică generalizată pe tema libertăţii presei din România, cu siguranţă s-ar ajunge la dezvăluiri şocante pentru cei care nu lucrează în domeniu. Deşi se crede că presa noastră este liberă, nu este deloc adevărat.
Nu mă refer la faptul că nu există publicaţii independente, ci la faptul că jurnaliştii nu pot scrie despre multe nereguli sau ilegalităţi descoperite pentru că nu sunt lăsaţi de şefi. Motivele pentru care se întâmplă acest lucru sunt diverse, de la cele prosteşti în care le este teamă să nu deranjeze pe cineva sau pentru simplul motiv că nu a mai spus nimeni aşa ceva, până la cele serioase în care sunt avertizaţi să nu scrie acel articol dacă vor ca ei şi familia lor să mai trăiască. Aşa cum spune-am într-un articol anterior, în presa autohtonă nu a dispărut frica de maşina neagră.
Presa românească este guvernată aproape în totalitate de interese economice şi politice, de cele mai multe obscure şi bazate pe trafic de influenţă şi ilegalităţi. Se protejează unii pe alţii fiind conştienţi că, în cazul în care va cădea unul dintre ei, vor cădea şi mulţi alţii. Cei care dau direcţia presei noastre este format dintr-un cerc de băieţi cu influenţă care controlează cam tot ceea ce se întâmplă în ţara asta din punct de vedere economic şi politic. Şi, aşa cum ştim, aceste două domenii sunt bazate pe minciună şi hoţie. Liberte, egalite, sănătateee!
Nu mă refer la faptul că nu există publicaţii independente, ci la faptul că jurnaliştii nu pot scrie despre multe nereguli sau ilegalităţi descoperite pentru că nu sunt lăsaţi de şefi. Motivele pentru care se întâmplă acest lucru sunt diverse, de la cele prosteşti în care le este teamă să nu deranjeze pe cineva sau pentru simplul motiv că nu a mai spus nimeni aşa ceva, până la cele serioase în care sunt avertizaţi să nu scrie acel articol dacă vor ca ei şi familia lor să mai trăiască. Aşa cum spune-am într-un articol anterior, în presa autohtonă nu a dispărut frica de maşina neagră.
Presa românească este guvernată aproape în totalitate de interese economice şi politice, de cele mai multe obscure şi bazate pe trafic de influenţă şi ilegalităţi. Se protejează unii pe alţii fiind conştienţi că, în cazul în care va cădea unul dintre ei, vor cădea şi mulţi alţii. Cei care dau direcţia presei noastre este format dintr-un cerc de băieţi cu influenţă care controlează cam tot ceea ce se întâmplă în ţara asta din punct de vedere economic şi politic. Şi, aşa cum ştim, aceste două domenii sunt bazate pe minciună şi hoţie. Liberte, egalite, sănătateee!