Stingher de priviri răsuflate
cotrobăi febra creaţiei
prin sertare de gânduri ascunse.
Poezia plânge cerneală sfinţită,
împroşcând cu halouri
şi aureolând oameni cu vise.
Ciumaţii se spală cu versuri,
iar lava scurge păcatele moarte
şi sfâşie placenta cu raze.
Vreau să nasc poeme vii
care înfiază vieţi însângerate
şi linse cu sunet de clopot.
Scald penele în rimă
cu foame de mine acut
şi scriu cu vreascuri pe cer.