Interviu cu un fotograf care aude voci

_MG_7993Într-o zi am auzit o voce (aoleu, aud voci!) care îmi punea întrebări. Ce puteam să fac? Am răspuns, dar în scris. Așa că puteți vedea și voi ce a ieșit. O fi grav? Mă duc să mă internez?

Ești unul dintre fotografii importanți din România?
Depinde ce înțelegi prin important. Dar, din orice punct de vedere privești acest cuvânt, răspunsul este tot nu.

De ce îți place să faci fotografii?
Răspunsul ar trebui să ți-l dea puștanul de 14 ani care a făcut tot posibilul să-și ia o cameră SLR pe film de la Zenit și care, pentru că nu știa să o folosească, s-a dus la un centru de prelucrare filme și l-a rugat pe un lucrător să-i explice butoanele și ce fac ele.

Unde ai tras primul film foto și cum a ieșit?
Primul meu film foto a fost unul alb-negru și are ca subiect Cimitirul Bellu. Dar, pentru că nu știam să folosesc aparatul, am apăsat doar pe declanșator. Chiar și așa, unele cadre sunt interesante. Îl mai am și acum.

A trecut ceva timp de atunci.
Mai mult de 20 de ani. Între timp am experimentat multe tipuri de fotografie: natură, nud (feminin și masculin), eveniment, modă, imobiliar, portret, sportiv, arhitectural, reportaj, produs.

La bază ai o facultate de filosofie.
De filosofie-jurnalism. Acolo am avut un curs de fotografie de presă cu Gigi Cojocariu care, văzând că eu și vreo doi colegi (Cătălin Moldoveanu și Laurențiu Minciună), eram pasionați ne-a lăsat laboratorul „pe mână”. Așa am ajuns ca în loc de un semestru, să stau cinci ani în laborator. Acolo am developat filme și am scos fotografii pe hârtie foto. Nu cred că există plăcere mai mare pentru un fotograf decât să vadă cum îi „crește” imaginea pe hârtia din revelator.

Ce-i trebuie unui om să fie fotograf?
Ochi. Dacă mergi pe stradă și vezi fotografii în jurul tău și îți închipui cum să le încadrezi și ce lumină ți-ar trebui înseamnă că ești fotograf. Bineînțeles că te ajută și dacă citești în domeniu, dar practica te desăvârșește.

E greu să fii fotograf?
Nu. E doar scump. Aceasta este o meserie scumpă din cauza prețului echipamentelor profesionale. Dar, ca să începi nu te costă prea mult. Trebuie doar să găsești o cameră care să îți ofere posibilitatea reglării manuale a tuturor parametrilor. Așa cum îi sfătuiesc pe toți cei care mă întreabă acest lucru, dacă nu faci bani din fotografie și nici nu ai bani de aruncat pe fereastră, nu are niciun rost să dai 15.000 de lei pentru o cameră foto. Dacă vrei doar imagini de vacanță, mai bine îți iei o cameră compactă care nu costă prea mult și care nu necesită o atenție deosebită și are și o greutate mică.

Cât de mare este concurența în domeniu?
Este foarte mare din punct de vedere numeric, dar mică din cel al profesionalismului și a calității. Acum oricine își cumpără o cameră foto sau chiar un telefon cu cameră se crede fotograf. Este treaba lor și dreptul lor să-și hrănească vanitatea. Însă, fotografii care știu ce înseamnă o expunere corectă și care știu să forțeze aceste limite astfel încât să obțină imagini deosebite sunt puțini.

Se poate trăi din fotografie?
Bineînțeles. Așa cum se poate trăi din orice meserie dacă ești profesionist și te descurci. În acest domeniu este, poate, puțin mai greu pentru că o faci ca liber profesionist. Asta înseamnă că trebuie să îți găsești singur clienții și trebuie să te motivezi singur. Dar să faci ceea ce îți place și să trăiești din asta este un lucru tot mai rar în societatea contemporană. Așa că merită.