Cliseele verbale din presa

Cand ati citit presa ati fost atenti si la modul de scriere a articolelor? Ati observat cat de multi jurnalisti folosesc limba de lemn; cliseele verbale? Si nu vobesc doar despre cei trecuti de 40-50 de ani, ci si de cei tineri care, teoretic, nu ar trebui sa cada in pacatul asta. Ceea ce ma uimeste este ca tocmai cei tineri sunt mai zelosi in a folosi aceste clisee, iar cei mai vechi in meserie sunt mai atenti cand scriu.
Ziaristii mai proaspeti sunt ghidati de mottoul „lasa ca merge s-asa” si scriu cateodata texte pe care aproape ca nu poti sa le citesti din cauza cliseelor. Chiar atat de saraca este limba romana pentru unii de nu mai gasesc alte cuvinte sau expresii? Nu putem scrie de fiecare data altfel? Dragi ziaristi, ce-ar fi daca ati fi mai atenti la ce scrieti atunci cand scrieti? Sunt convins ca daca ati citi articolul dupa ce l-ati terminat nu v-ar placea nici voua. Sau macar unora dintre voi. Daca tot faceti asta ar fi bine sa fiti atenti si la altele decat cliseele.

20 thoughts on “Cliseele verbale din presa

  1. Salut, Dane,

    Acum 2 minute am realizat ca esti un tip limitat si ca asa vei ramane, din pacate, pentru tot restul vietii tale.
    Nu inteleg cum un om care, desi a terminat o facultate particulara de „profil”, fara aproape niciun fel de experienta in presa scrisa si cu o gramatica ceva mai buna decat a unui elev din clasa a II-a, poate sa atraga atentia asupra cliseelor din presa. Ma amuz copios numai cand ma gandesc la propozitiile si frazele tale de un simplism exacerbat, in contextul in care tu esti o persoana cu un intelect complex, pe care, in vorbirea directa, il evidentiezi ghidandu-te dupa mottoului „mult si prost”.

  2. Ma bucur ca iti mai gasesti timp si pentru noi, muritorii de rand, sfinte. Daca esti cine cred eu, ma bucur foarte tare pentru tine ca ai reusit in sfarsit sa „realizezi” cate ceva. Nu vreau sa discut despre cat de adevarate sunt spusele tale pentru ca esti mult prea jos ca sa pot ajunge la tine. Desi, daca imi amintesc bine, eu sunt cel care te-a ridicat acolo unde esti. Ma refer la locul de munca si postul pe care il ocupi in firma. Daca in opinia ta eu sunt „fara aproape niciun fel de experienta in presa scrisa” (am trecut pe la trei edituri in cinci ani de presa, la doua dintre ele fiind redactor sef) sunt foarte curios ce crezi despre tine. Dar sunt convins ca nu vei spune nimic despre acest lucru pentru ca eviti pana si sa te gandesti la asa ceva. Totusi sunt bucuros ca macar te amuz, macar iti sunt si tie de folos cumva.

  3. Dane, imi imaginez ca il cunosti pe nea sfpetru asta! E bine sa il tii aproape de blog ca pe un caine aproape de casa pentru ca face scandal si se strange lumea.
    As fi si eu curios sa vad ce produce minunatul asta cu limba lui ascutita de lemn.

  4. Adevarul este ca noi chiar avem nevoie de un asemenea blog. Si nu numai noi cititorii de bloguri, ci si facatorii de bloguri sau ziaristii de toate neamurile. Prea jos a ajuns in ultima vreme presa noastra si nu numai la nivel strict tehnic, ci si la nivel de conducere, influenta etc.
    Iar tu cel care te dai sfpetru, ai face bine sa mai si citesti comentariile pe care le postezi: „ghidandu-te dupa mottoului „mult si prost””

  5. La Rampa ai fost un asa-zis redactor, dat fiind tiparul articolelor. Acolo nu ai invatat nici sa scrii corect, cat de cat, si nici domeniul in care activau revistele.
    La Misiunea Casa, intr-adevar, ai fost redactor sef, dar un redactor sef care scria doar editorialul revistei si pe care il impartea colegilor ca sa-l corecteze. Aici n-ai scris mai mult de 2 articole, asa ca nu pot sa spun ca s-au schimbat minusurile de la inceput. Totusi, prin prisma functiei ocupate, ai avut privilegiul de a mai invata cate ceva „despre presa”, atat de la cei care o stiau, cat si de la cei care atunci o invatau.
    La Hiparion ai dus aceeasi lupta de „gherila” pe care ai dus-o la Rampa, ai mai invatat cate ceva – ca deh, si un caine orb mai gaseste cate un os -, ai pretins ca stii fotografie ca sa-i mai jupoi pe oameni de un ban nemeritat, si ai plecat lasand in urma ta stari de greata acuta, lacrimi de fericire si femei cu libidoul in crestere.

    … oare ce va urma?

    ps: Imi pare rau ca am afirmat ca ai potential, ai interpretat ca un badaran ce am scris in acel mesaj si mi-ai dovedit in contiuare ca esti incorigibil.

  6. Sfinte, vad ca ai inceput sa folosesti tot felul de cuvinte care sa dea impresia ca este ceva de capul tau. Cu astea vei reusi sa impresionezi doar domnisoarele de pension. Probabil ca intelegi foarte bine care sunt atributiile redactorului sef, poate de aceea esti atat de sigur de tine. Tin sa iti reamintesc (de fapt sa iti aduc la cunostinta pentru ca nu stiai) ca redactorul sef trebuie sa scrie pentru publicatia la care lucreaza DOAR editorialul si sa se ocupe cu dezvoltarea revistei. Dar, pentru ca tu nu ai terminat nici macar „o facultate particulara de profil” nu ai de unde sa cunosti astfel de lucruri. Asa cum ma asteptam, din faptul ca va ceream parerea despre editorial si ma sfatuiam cu voi despre imbunatatirea revistei nu ai inteles nimic. Dar asta nu e ceva nou nici macar pentru tine, nu-i asa? Din pacate pentru cei care sunt nevoiti sa te suporte, esti un om care nu apreciaza munca in echipa (comunicarea si impartirea sarcinilor), ci doar biciul. Probabil ca de cand nu ne-am vazut, domnu’ Radu Sebastian Anghel, ai devenit specialist si in fotografie si poti aprecia astfel de lucruri. Dl. specialistu’, asa cum ai spus si dupa trei luni de Misiunea Casa: „eu nu stiu ce iti cer cand te pun sa scri un articol”. Mai ti minte ca iti trebuiau 2 saptamani sa scri un articol de 7.000 de caractere? Cred ca asta spune mult mai mult despre tine decat incerci tu sa faci aici. Iar despre ce am lasat sau facut la Hiparion sunt absolut convins ca nu ai habar, asa cum nu ai habar nici despre ce am lasat/facut la Agenda Constructiilor sau Misiunea Casa. Iarta-ma ca am indraznit iar sa iti raspund sf. petru!

  7. Acesta este scopul acestui blog, draga Valeriu. Asta vreau sa se intample aici: sa comentam ce ne place sau nu in presa si printre presari si de ce. Speranta mea este ca blogul asta poate fi inca un pas spre insanatosirea presei noastre si a celor care o fac. Daca suntem multi care avem nemultumiri si comentam nu se poate sa nu ne ia nimeni in seama. Cat despre sf. petru pot sa iti spun ca, daca este cine cred eu, este un mare frustrat care nu stie sa se uite decat in gradina altora. Daca l-ai cunoaste te-ai speria cat de mare se crede si cat de putine stie. In afara de gramatica si scandemberg nu mai stie nimic. Adica exact ce iti trebuie sa poti impresiona fetele de generala. Mai sunt si din astia. Eu ma bucur ca scrie si citeste aici pentru ca poate va intelege si el ceva pana la urma. Desi nu cred ca va trece peste mandria lui exacerbata.

  8. Draga sf. petru, iti spun sincer ca nu stiu ce e aia apozitie si putin imi pasa. N-o sa ma apuc acum sa folosesc nu stiu ce cuvinte din nu stiu ce domenii doar pentru a-ti demonstra tie cat de doct sunt. N-o sa corectez nici expresia „a se da (drept cineva/ceva)” inlocuind-o cu „a pretinde” si nici nu o sa inlocuiesc „facator de bloguri” cu „blogger”(parca asa se spune,nu?). Recunosc ca nu am cunostintele tale in domeniul gramaticii si probabil nici in ale jurnalismului, dar nu asta era problema. Mie personal mi se pare ca „facator de bloguri” este o expresie mai vie, mai putin tehnica.
    Uite, o sa iti spun verde ca pentru mine esti ca un profesor sec de moda veche care atunci cand intalneste tarani cu sapa ca mine tine neaparat sa le demonstreze cat de destept este el.
    O sa imi permit sa nu il iau in seama pe profesor. Imi place tarania si incultura mea si o sa raman la slanina cu ceapa (specialitatile chinezesti si tailandeze sunt potrivite pentru un nobil ca tine).

  9. „Dl. specialistu’, asa cum ai spus si dupa trei luni de Misiunea Casa: „eu nu stiu ce iti cer cand te pun sa scri(i) un articol”. Mai ti(i) minte ca iti trebuiau 2 saptamani sa scri(i) un articol de 7.000 de caractere?”

    I rest my case!

  10. Eram precisa sfinte ca nu vei rata nici ocazia aceasta de a corecta texte desi erai redactor, nu corector. Ai vazut ca pana si acum, dupa un an si jumatate de la plecarea mea din Misiunea Casa, iti dau treaba de facut desi nu mai sunt seful tau? Ai demonstrat si de aceasta data ca nu esti capabil sa viiiiiiiiiiiii (e bine asa?) cu contraargumente. Tu nu poti decat sa te legi de amanunte ca sa poti scapa de lucrurile importante. In ceea ce priveste bataia, nu este cazul de asa ceva. Nu eu am inceput aceasta discutie si ma simt dator fata de toti cei care citesc acest blog sa spun cum vad eu situatia. In felul acesta, avand „declaratiile ambelor parti”, va puteti face o parere mai aproape de realitate.

  11. Bre, bre, bre!
    Bag seama ca am fost pacalit.
    Pai eu imi pierdeam timpul citind articolele de pe BLOGG (sper ca am scris corect Sf Petre…) cand de fapt, tot ce este acolo este de spoiala, adevarata discutie se tine aici, iar adevaratul subiect nu este cel de pe Blogg (sfinte?), ci DAN CALIN.
    Pai ce facem dom’le, tocmai cand credeam ca am gasit si eu ceva profesionist (unde cineva face ceva fara sa se scoata in fata pe sine, ci ceea ce face), descopar aici la comentarii, ca in fata avem ceva frumos cu care sa luam ochii, iar in spate nimic altceva decat o discutie mahalageasca de reglare de conturi intre jmecherasi, unde care mai de care se da mai tare decat celalt, mancatea’s.
    PS: vedeti alde matale, cam asa e si in presa actuala.

  12. Referitor la ceea ce am spus mai sus simt nevoia sa mai adaug ca problema nu sta numai la autorul articoleleor de pe blogg, ci si la critici.
    Domnilor critici, nu ar fi mai bine sa dezbateti problema din articole, cu argumente sau contraargumnete, decat autorul si persoana sa?

  13. Intru-totul de acord cu matale, Chechevara. Nu am zis asta pana acum deoarece am sperat ca, dupa ce au spus tot ce aveau pe suflet si nu au fost in stare sa imi spuna in fata, oamenii isi vor reveni si vor comenta temele propuse in articole. Fapt care a inceput sa se intample. Pana si inversunatul sf. petru a dat dovada de ceva minte si a pornit pe aceasta cale. Asa cum am scris in capu’ la blogg, scopul acestui demers este sa discutam despre problemele din presa si cei care o fac.

Lasă un răspuns