Aflarea în sine

Pe munți dați de pomană

povești uitate în crâșmă

ard suflete crăpate-n piatră

și lacrimi de sânge rece.

 

Nu-i noapte;

aici doar vântul scormonește ferestre

cu degete colorate de frunze

și gânduri răsfirate de ploaie.

 

Uită ce știi despre tine,

părăsește-te pentru a te afla!

Lasă un răspuns